28 Noi

La vanatoare de spirit(e)

cafea si hygge

Foto: pinterest.com

M-am trezit azi dimineata si am constatat ca „mai maine” e decembrie… iar. De fiecare data ma ia prin surprindere treaba asta, cam cum e luata Primaria Capitalei prin surprindere de prima ninsoare din an.

Stiu ca vorbeam despre sarbatori si despre Craciun inca de acum vreo luna si le asteptam cu nerabdare. Doar ca la acea vreme pareau inca indepartate, in timp ce acum sunt la o aruncatura de bat. Si ca sa clarificam, asta e de bine.

Din nefericire pentru mine, si pentru oamenii care au de a face cu mine in fiecare zi la munca (nu, nu lucrez la Finante sau in orice alt departament al statului, stati fara grija :D), starea mea de spirit nu a primit inca notificarea.

Sfarsitul de an e intotdeauna agitat, cu bugete si proiecte ajunse la scadenta, de data asta si cu niste alegeri parlamentare care nu miros a bine. Prin urmare e de munca, multa – cu carul, cisterna si cala unui avion.  Nu cred ca sunt caz unicat; prea e toata lumea pe fuga. Mi se pare ca incercam cu totii sa rezolvam in luna care a mai ramas toate chestiile nasoale pe care le-am amanat tot anul.

De munca nu pot scapa, desi ar ajuta mai mult decat o zi la spa. De fapt, as putea scapa de munca, dar solutia m-ar scapa si de toti banii pe care ii primesc pentru multele ore petrecute in birou, ceea ce iar nu e bine. Asa ca trebuie sa vin cu alternative.

Solutia evidenta este interactiunea umana – adica face to face cu alti membri ai aceleasi specii, mai mult de cateva minute.  Lucru greu, dom’le. Aceeasi oameni care acum cativa ani erau disponibili la orice ora, acum sunt cam scumpi la vedere. Programarile pentru o astfel de iesire se fac cu cel putin o saptamana inainte si atunci cu agenda in fata. Ce sa ii faci, batranetile astea…

Si uite asa ajunge omul sa se joace singur 😀

Cum nu am fost niciodata o persoana cu mari abilitati de socializare, asta nu e musai o problema.  O carte buna si un pahar de vin, ori o cana de ceai aromat, reusesc in general sa ma binedispuna.

Nu e mare secret, atunci cand te inconjori de lucruri care iti fac placere – muzica buna, carti si hobby-uri – si  creezi o atmosfera „de acasa” cu cate o lumanare parfumata si lumini plasate strategic, perne moi si plovere pufoase,  te simti bine.  Iar daca te mai asteapta si o prajitura buna langa ceaiul ala, deja vorbim de alt nivel.

Scandinvii numesc asta hygge, si l-au dezvoltat la nivel de arta. Propune crearea in jurul tau a unui spatiu armonios si intim, in care sa te bucuri de micile placeri ale vietii. Ma  gandesc ca e nevoie de mici artificii (cum ar fi o intreaga filosofie de viata) pentru a te simti bine atunci cand iti petreci jumatate de an in semiintuneric. Obicei danez vechi,  anul asta a ajuns in toate revistele si in vitrinele magazilelor.

Pentru meteosensibila din mine, care se pleosteste imediat ce lumina naturala incepe sa dea rateuri, toata treaba asta cu hygge este foarte familiara – un fel de „Welcome to my life. Want a cookie?”.

In principiu e un indemn sa te bucuri de lucrurile simple din viata si o scuza sa te rasfeti, dar si un sfat:  Da-ti voie sa mananci ceva gustos, bucura-te de un parfum preferat, savureaza un pahar de vin bun, rezerva-ti timp pentru tine si gaseste-ti timp sa te intalnesti cu cei dragi…  pentru ca nu stii cand se interzice alcoolul iar lumea o sa fie un pic mai trista.

Cam asta incerc sa aduc eu in viata mea atunci cand vreau sa ma binedispun. Nu intotdeauna imi iese, mai ales pentru ca mi-e greu sa gasesc timpul necesar pentru toate astea. Dar un pic de hygge nu a daunat niciodata nimanui.

Va zic data viitoare ce scot (sau pe cine scot) din existenta mea pentru a ma simti bine.

ShareShare on FacebookTweet about this on TwitterPin on PinterestShare on Google+Email this to someone

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *